As vrea

Am vrut sa ma dezbrac

De piele,

In clipa plina de durere!

Aceasta senzatie stranie

Apare din simtaminte certe,

Spunandu-mi clar

Ca pielea-i doar un invelis,

Ce tine strans si-ncorsetat

Al meu suflet suparat,

Ce-ar vrea sa zburde

Peste poienile cerurilor,

Tinandu-se de mana cu inima lor,

Ce pata rosie i-ar da

Si norii gri ar lumina!

Astern pe-o pagina din piele

Imagini calde, din Lumina,

Ce cad pe-o muchie terestra

Si-o integreaza-n infinit!

As vrea sa ma dezbrac de piele,

De haina ce tine strans

Niste organe prea cuminti,

Ce isi doresc sa fie independente,

Sa poata zbura spre luminis,

Conduse de sufletul-pereche!

Constantina Dumitrescu

19.07.2017, Viena